Shontac-shontac prin pietele marilor orase, Romania isi aniverseaza cei 153 de ani de la istoricul moment al Unirii Moldovei cu Muntenia. O aniversare printre raiduri de jandarmi si scutieri aducand vag aminte de barajele de acum 22 de ani. De langa pietre si frig, oamenii nu se dau dusi acasa. Prefera sa vada stirile "in direct" in fata camerelor de filmat in prime. Dintre huligani si pensionari, se ridica un nor gros de deficit de cont curent, parfumat periodic de Banca Nationala cu euro aruncati pe piata. Imaginile din Piata Universitatii din Bucuresti unde ultrasii romani smulg bucati de marmura din treptele Teatrului lui Beligan ca sa mai sparga un cap de jandarm raman simbolice pe fiecare meridian planetar. Ele reprezinta chintesenta luptei unora contra celorlalti, cu doua tabere vag definite.
Modelul razmeritei-cool, pe principiul "asa am citit eu ca a fost si in 1989 numai ca fara internet, deci ne-am scos, frate!", face ravagii in randul celor tineri. La aceasta revolta haotica se iese organizat: "pe seara cand incep Stirile, ca sa avem audienta si poate ma vede si mama la TV". Revolta pastreaza caracterul cercurilor de interese. Doar terenul este comun. Fiecare este vedeta propriei lozinci. Ultrasii sunt anti-Legea 4 - si pumnul victoriei apare de fiecare data cand se consemneaza cate o noua razbunare pentru o anterioara gazare de la peluza vreunui meci. Pensionarii sunt anti-pensii, pentru ca acestea din urma nu prea sunt ce trebuie sa fie. Muncitorii ii arata cu un deget pe cei care traiesc bine. Crainicii au si ei revolta lor contra concurentei de la locul faptei care vrea sa smulga vreun punct de extra-rating. Odata bifat jurnalul zilnic, apare simandicoasa intrebare: oare maine cum va fi?
Iar daca maine si poimaine va fi la fel, factura finala va fi mare. Si pentru ultrasi, si pentru pensionari. Se anunta astfel gauri pentru unii in bugetul pentru achizitionarea fumigenelor sezonului 2012/2013, pe langa multe alte gauri pentru altii in stomac si la curea. Asta daca nota de plata nu va fi iarasi platita de catre cei 3 milioane de spectatori de la tribunele din diaspora, care de 22 de ani asteapta ca arbitrul sa fluiere odata sfarsitul acestui meci stramb. Nu de alta dar pentru spectacolul oferit biletul a fost cam scump si nesubventionat pana acum deloc.
Dar daca se lasa cu prelungiri?
Mihai Manolache - Redactor-sef
ACASA TV powered by ACASACE? Emisiunea TV in limba romana pe care ti-ai dorit-o dintotdeauna.
CAND? Din 9 Ianuarie 2011, de doua ori pe luna, duminica de la ora 8:00am, reluare vinerea urmatoare de la ora 6:30pm.
UNDE? Pe Rogers TV (canalele #10 sau #63)
DE CE?
• Pentru ca numai in zona GTA sunt cel putin 35,000 de romani care isi doresc un alt tip de emisiune - dinamica, facuta de o echipa profesionista cu zeci de ani de experienta TV.
• Pentru ca de 4 ani incoace ridicam stacheta calitativa a ceea ce va oferim, iar televiziunea face parte din viata noastra de aici.
• Pentru ca limba noastra chiar este o comoara (in caz ca altii au uitat) si pentru ca a sosit timpul sa re-punem Romania pe harta canadiana.
• Pentru ca dorim sa ne regasim si sa va regasim pe fiecare ACASA!
Shontac-shontac prin pietele marilor orase, Romania isi aniverseaza cei 153 de ani de la istoricul moment al Unirii Moldovei cu Muntenia. O aniversare printre raiduri de jandarmi si scutieri aducand vag aminte de barajele de acum 22 de ani. De langa pietre si frig, oamenii nu se dau dusi acasa. Prefera sa vada stirile "in direct" in fata camerelor de filmat in prime. Dintre huligani si pensionari, se ridica un nor gros de deficit de cont curent, parfumat periodic de Banca Nationala cu euro aruncati pe piata. Imaginile din Piata Universitatii din Bucuresti unde ultrasii romani smulg bucati de marmura din treptele Teatrului lui Beligan ca sa mai sparga un cap de jandarm raman simbolice pe fiecare meridian planetar. Ele reprezinta chintesenta luptei unora contra celorlalti, cu doua tabere vag definite.
Modelul razmeritei-cool, pe principiul "asa am citit eu ca a fost si in 1989 numai ca fara internet, deci ne-am scos, frate!", face ravagii in randul celor tineri. La aceasta revolta haotica se iese organizat: "pe seara cand incep Stirile, ca sa avem audienta si poate ma vede si mama la TV". Revolta pastreaza caracterul cercurilor de interese. Doar terenul este comun. Fiecare este vedeta propriei lozinci. Ultrasii sunt anti-Legea 4 - si pumnul victoriei apare de fiecare data cand se consemneaza cate o noua razbunare pentru o anterioara gazare de la peluza vreunui meci. Pensionarii sunt anti-pensii, pentru ca acestea din urma nu prea sunt ce trebuie sa fie. Muncitorii ii arata cu un deget pe cei care traiesc bine. Crainicii au si ei revolta lor contra concurentei de la locul faptei care vrea sa smulga vreun punct de extra-rating. Odata bifat jurnalul zilnic, apare simandicoasa intrebare: oare maine cum va fi?
Iar daca maine si poimaine va fi la fel, factura finala va fi mare. Si pentru ultrasi, si pentru pensionari. Se anunta astfel gauri pentru unii in bugetul pentru achizitionarea fumigenelor sezonului 2012/2013, pe langa multe alte gauri pentru altii in stomac si la curea. Asta daca nota de plata nu va fi iarasi platita de catre cei 3 milioane de spectatori de la tribunele din diaspora, care de 22 de ani asteapta ca arbitrul sa fluiere odata sfarsitul acestui meci stramb. Nu de alta dar pentru spectacolul oferit biletul a fost cam scump si nesubventionat pana acum deloc.
Dar daca se lasa cu prelungiri?
Mihai Manolache - Redactor-sef
